• Email: contact@anps.ro
  • Tel: + 0749303119

Conferinţa 2015

Conferinţa 2015

Conferinţa Naţională a Psihologilor Şcolari, ediţia a V-a

"Cercetarea modernă în psihologia educaţională: provocări, aplicaţii, limite"

Oradea, 30-31 octombrie 2015

 

Invitaţi:

  • prof. univ. dr. Adrian Opre, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
  • prof. univ. dr. Alin Sava, Universitatea de Vest din Timişoara
  • conf. univ. dr. Anca Dobrean, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
  • lect. univ. dr. Elena Anghel-Stănilă, Universitatea "Titu Maiorescu", Bucureşti
  • lect. univ. dr. Ioana Panc, Universitatea "Titu Maiorescu", Bucureşti

Workshop

1. Învaţă să citeşti un desen!

Formatori: prof. univ. dr. Elena Bonchiş; student masterand Barna-Kanya Hajnalka, Universitatea din Oradea

Rezumat: Începutul studiului sistematic al desenului copilului este legat de numele italianului C. Ricci, care în anul 1887 publică prima lucrare pe această temă intitulată „L’arte dei bambini”. La începutul secolului XX (1913) G. Luquet prezintă în lucrarea „Les dessin d’un enfant” observaţiile asupra desenelor realizate de propria sa fiică de-a lungul a 5 ani, autorul identificând tipurile de realism existente în desenele copilului. Bogata literatură adunată în domeniu permite, la ora actuală conturarea unor abordări ale acestui tip de conduită: desenul – varianta a artei, desenul ca activitate grafică, desenul ca mijloc de cunoaştere, consiliere şi psihoterapie. Participarea la acest workshop vă dă posibilitatea să cunoaşteţi unele aspecte teoretice privind desenul copilului, dar mai ales să vă abilitaţi în descifrarea acestuia, descoperindu-i valoarea şi semnificaţia: amplasarea în pagină; tipurile de linii / trasee; forme utilizate; tematică; mişcare; simbolismul culorilor etc.

2. Optimizarea personală a părinţilor în grupul experienţial - strategii, metode şi tehnici de lucru

Formator: lect. univ. dr. Elena Anghel Stănilă, Universitatea "Titu Maiorescu", Bucureşti

Rezumat: Ofertele psihologilor pentru părinții de toate vârstele par să devină din ce în ce mai atractive. Am avut plăcerea de a crea și dezvolta o metodologie interesantă de lucru cu acei adulți care doresc să devină părinți mai buni și care au înțeles că optimizarea personală nu este numai un excepțional serviciu pentru copii, ci și pentru ei, ca modele importante de urmat pentru fiii și fiicele lor. În acest workshop voi împărtăși experiența mea și am speranța că o veți găsi interesantă și veți alege să o îmbinați cumva cu propria dumneavoastră experiență pentru a a oferi celor interesați un sprijin important în asumarea și manifestarea unuia dintre cele mai dificile roluri, acela de a fi părinte bun și adaptat unicității copilului tău.

3. Managementul contingenţelor la copii şi adolescenti: Aplicaţii în psihologia şcolară

Formator: Cătălin Lulea, Multisystemic therapist, Brandon Centre (North London MST Team), London

Rezumat: Acest workshop se centrează pe aplicaţiile terapiilor comportamentale (cu elemente din terapiile cognitive şi terapiile sistemice de familie) în îmbunătăţirea performanţelor şcolare şi reducerea problemelor de comportament la copii şi adolescenţi. La baza acestui workshop stă conceptul de management al contingenţelor (contingency management) - comportamentul copilului este influenţat de antecedente (externe şi interne) şi consecinţe (pozitive sau negative) pe care comportamentul le are asupra mediului intern şi extern (şcolar şi familial). Participanţii vor învăţa cum să influenţeze aceşti factori (prin tehnici "clasice" ale terapiei comportamentale, dar şi prin abordări curente ca DBT şi ACT), prin munca directă cu elevul, cu profesorii şi cu părinţii. De asemnea, participanţii vor învăţa cum să identifice şi să rezolve bariere în munca cu elevii, profesorii şi familia (părinţi demotivaţi sau cărora le lipsesc unele abilităţi parentale, elevi opozanţi etc). Acest workshop se centrează pe aspectele practice şi eficiente ale terapiei comportamentale, fără să abunde în teoria din spatele tehnicilor.

4. Dezvoltarea abilităţilor de învăţare la elevii cu ADHD

Formatori: psiholog şcolar Ioana Drugaş, Liceul Don Orione Oradea; conf. univ. dr. Marius Drugaş

Rezumat: Profesorii şi părinţii se aşteaptă ca elevii să fie capabili să asculte şi să urmărească lecţiile, să obţină note cât mai bune, să ducă la bun sfârşit atât proiecte de scurtă durată, cât şi de lungă durată, să utilizeze timpul destinat temelor pentru acasă cu scopul de a consolida sau practica abilităţile şi cunoştinţele dobândite Pentru elevii cu ADHD, aceste expectanţe sunt extrem de provocatoare şi solicitante. Problemele de inatenţie şi inhibiţie prezentate de copiii cu ADHD pot genera dificultăţi în dezvoltarea abilităţilor de învăţare. Copiii au nevoie de control executiv pentru a alege, construi, executa sau pentru a menţine strategiile optime în a desfăşura o sarcină, dar şi de a inhiba strategiile care devin neadecvate în atingerea scopurilor. Cercetătorii au dezvoltat diverse teorii care îşi propun să evidenţieze acele funcţii executive deficitare care au cel mai mare impact asupra vieţii copiilor cu ADHD. Funcţiile executive presupun abilitatea de a planifica, organiza informaţiile şi de a le utiliza în procesul de rezolvare a problemelor. Dezvoltarea abilităţilor de învăţare la elevii cu ADHD este un workshop menit să ofere o serie de metode şi strategii prin care psihologul şcolar, cadrul didactic sau chiar părintele poate să-l susţină pe elevul cu ADHD în procesul de învăţare, prevenindu-se astfel un posibil eşec şcolar. „Abilităţile de învăţare” urmărite în cadrul prezentului workshop vor include activităţi de dezvoltare a capacităţilor organizatorice; de îmbunătăţire a operaţiilor de abstractizare şi generalizare şi de consolidare a unor strategii de memorare voluntară şi de lungă durată.

5. Evaluare clinică şi intervenţie la copiii cu întârziere în dezvoltarea mentală şi persoanele diagnosticate cu demenţă

Formator: conf. univ. dr. Camelia Dindelegan, Universitatea din Oradea

Rezumat: Diferenţierea persoanelor cu handicap este o problemă complexă și care se realizează interdisciplinar (medicină, psihologie, pedagogie, sociologie) axându-se pe particularităţile dezvoltării psihofizice individuale. Nevoia perfecţionării diagnosticului diferenţial între deficienţa mintală reală şi pseudodeficienţă din perspectiva unei mai bune orientări spre forme adecvate de intervenţie terapeutică, rezultă şi din analiza unor date cu privire la frecvenţa cazurilor de deficienţă mintală. Starea de deficiență mintală este dificil de diagnosticat din cauza unui complex de factori : mijloacele de diagnosticare sunt insuficient perfecționate precum și dificultățile de  discriminare dintre deficiența mintală veritabilă de cea aparentă, consecință apărută datorită  unor deficite informaționale și a faptului că se raportează la nivelul de exigență sau la gradul de toleranță impus de mediul social. De asemenea, trebuie facută o distincție între deficiența mintală și alte forme psihopatologice: demeța precoce (care presupune regresia funcțiilor deja elaborate), deteriorarea mintală (un deficit mintal ireversibil, temporar sau definitiv, ca urmare a unor leziuni organice sau funcționale ale creierului, a unor boli mintale sau imbătrânirii fiziologice), epilepsia, reacțiile nevrotice și psihopatice, tulburări de comportament. Termenul de „recuperare” se refera la restabilirea, refacerea sau reconstituirea unei funcții umane, plecându-se de la premisa că aceasta s-a pierdut. Notiunea pare, astfel, inoperantă in cazul deficiențelor dobândite sau al celor în care e evident imposibilă refacerea. Scopul recuperării constă, așadar, în valorificarea la maxim a posibilităților individului cu handicap, funcțiile psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a prelua activitatea funcțiilor afectate. Se urmărește astfel formarea unor abilități și comportamente care să-i permită deficientului o integrare în viața profesională și socială. Metodologia utilizată în acest scop poate fi preponderent psihologică, pedagogică sau medicală; iar rezultatele cele mai bune se obțin prin combinarea celor trei forme, adoptându-se astfel o acțiune unitară concretizată în terapia complexă a recuperării. Accentul pus pe una sau pe alta dintre cele trei componente trebuie să țină seama de: gravitatea deficienței, de evoluție, de nivelul dezvoltării funcțiilor neafectate, de posibilitatea suplinirii funcțiilor deteriorate de către formațiunile sănătoase, de vârsta cronologică și mintală a subiectului.

6. Evaluarea şi raportarea în cazul abuzului sexual al copilului

Formator: lect. univ. dr. Alina Decsei-Radu, Universitatea din Oradea

Rezumat: Cum realizăm evaluarea abuzului sexual în cazul copilului?  Evaluare comprehensivă, multimodală (American Academy of Child  and Adolescent Psychiatry, 1988; American Professional Society on the Abse of Children, 1990). Confirmă literatura de specialitate existența unui sindrom specific în cazul copiilor, victime ale abuzului sexual? Care sunt procedurile utilizate în evaluare copiilor abuzaţi sexual: păpuşile anatomice, desenul liber, desenele anatomice corecte, păpuşi , teste psihologice. Identificarea indicatorilor prezenţei abuzului :  indicatorii fizici, examinarea medicală,  raportul copilului, informaţiile adunate în cadrul procedurilor de evaluare, prezenţa comportamentului sexualizat nespecific vârstei,  informaţii adunate în cadrul procesului de testare psihologică a copilului şi a presupusului abuzator. Indicatori emoționali și comportamentali relevanți în cadrul interviului copilului. Prezentarea ghidurilor publicate pentru practicile de evaluare a abuzului sexual în cazul copiilor. Acuzațiile false ale copilului – motive și abordare pe vârste. Posibile explicații ale  negării abuzului. Mărturia copilului și raportul scris în cazul evaluării copilului. Parametrii din practică pentru evaluarea copiilor care au fost abuzaţi fizic sau sexual. Prezentarea Inventarului Comportamentului Sexual la Copii ( Versiunea 2).

7. Evaluare și intervenție educațională individualizată a elevilor cu CES - premisă a reușitei școlare

Formatori: Drd. Profesor psihopedagog Nicoleta Adet, (Școala Gimnazială Specială Nr.1, Municipiul Ploiești), Profesor psiholog Cristina Bleoțiu (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Prahova), psiholog Cheșcă Adelina Cristina, profesor logoped Șerpescu Carmen Aida

Rezumat: Adaptarea socială a copiilor ca viitori adulți începe de fapt cu a oferi o educație de calitate, educație care nu se ghidează după principiul Procustian ci se ghidează după nevoi, cerințe speciale, contexte diverse care facilitează sau îngrădesc acest proces. Modificarea practicii de predare-învăţare-evaluare şi de management al clasei de elevi în care sunt integraţi copii cu CES vizează nu doar o schimbare de strategie didactică şi de adaptare a procesului educaţional la cerinţele educaţionale speciale ale copilului, ci şi una de comportament didactic, astfel încât reușita școlară să fie tangibilă, posibilă și, de ce nu, copilul să vină cu drag la școală. În primul caz, este vorba de proiectarea şi realizarea unui proces educațional diferenţiat, centrat cu adevărat pe necesitățile şi capacităţile de învăţare ale fiecărui copil, în care cadrul didactic se angajează să lucreze în cooperare cu alţii (cu cadrul didactic de sprijin, cu părinții etc.) şi să respecte în cadrul acestui proces principiile educaţiei incluzive: accesul egal la educaţie, non-discriminare, individualizare, abilitare (reabilitarea, readaptarea) etc. În al doilea rând, schimbarea de comportament în clasă vizează atât cadrul didactic cât şi elevii. Elevii trebuie ajutaţi de profesor să se acomodeze la cerinţele educaţiei incluzive, adică să accepte diversitatea, să colaboreze, să se respecte şi să se ajute reciproc, să dea dovadă de toleranţă etc. Proiectarea procesului educațional individualizat urmează unor procese de evaluare complexă (inclusiv a achizițiilor școlare) și care implică mai mulți specialiști, adică implică o echipă: medic de familie, medic psihiatru, logoped, profesor de educație specială, psiholog, profesor de sprijin, cadre didactice de la clasă, părinți, alte persoane – în funcție de natura dizabilității și în funcție de cerințele educaționale speciale. Cunoștințele care stau la baza adaptării curriculare trebuie cunoscute de cadrele didactice și se obțin în urma unei evaluări privind: starea de sănătate; tipul de dizabilitate; gradul dizabilității; nivelul dezvoltării proceselor și funcțiilor psihice; nivelul dezvoltării limbajului și comunicării; traseul educațional și comportamentul în context școlar; nivelul achizițiilor școlare; natura dificultăților de învățare și/sau de adaptare școlară; potențialul pentru învățare; punctele forte (pentru valorizare și compensare); climatul familial. Cadrele didactice, având o imagine globală asupra cerințelor educaționale speciale, au posibilitatea, în primul rând, de a cunoaște copilul și, înțelegând natura problemelor sale (pe care nu el le-a ales!), pot să accepte diversitatea și totodată să transmită copiilor de la clasă atitudini pro-integrative sau, de ce nu, pro-incluzive. Acest workshop își propune să abordeze modalități/procedee/mijloace de evaluare complexă a elevilor cu CES, integrați în învățământul de masă.

8. Rolul terapiilor prin mediere artistică în dezvoltarea unei personalităţi complexe

Formatori: lect. univ. dr. Daniela Roman (Universitatea din Oradea), prof. psihopedagog Teodora Pantazi, prof. psihopedagog Carmen Ilisie, prof. psihopedagog Lavinia Gorgan

Rezumat: „Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” (Maria Montessori). Terapiile prin mediere artistică stimulează creativitatea, și creativitatea potențează adaptarea la mediul extern și la experiențe noi. Diverse tehnici de exprimare autentică facilitează explorarea unor situații de viață, emoții sau stări sufletești dificil de redat prin cuvinte. Totodată, terapiile prin mediere artistică diminuează diferențele dintre copiii cu cerințe educative speciale și cei fără cerinte educative speciale. Muzica, dansul și reprezentarea grafică sunt mijloace primordiale de exprimare și comunicare, accesibile atât persoanelor cu dizabilități, cât și celor aflate în normalitate. Utilizarea sunetelor, ritmului, mișcării, culorii, formei într-o formă structurată, antrenează individul în ansamblul său contribuind la promovarea unei stări de bine din perspectivă fizică, psihică, emoțională și socială. Dacă spontaneitatea și curiozitatea sunt principalele căi de acces la acest workshop, empatia și creativitatea sunt calități care vor crea punți de legătură între membrii grupului, aceștia fiind provocați să construiască împreună evenimente artistice prin sunete și ritm, prin joc, mișcare și culoare. Participanții vor avea ocazia de a experimenta tehnici specifice mijloacelor de expresie artistică: terapie prin muzică, terapie prin dans, terapie prin artă, pe care să le utilizeze ulterior cu diferite grupuri, prin implicarea în activități atractive și accesibile, de dinamizare a proceselor imaginative, a sensibilității estetice și de ventilare emoțională.

9. Dezvoltarea caracterului la copii şi adolescenţi utilizând tehnici de tip mindfulness

Formator: conf. univ. dr. Delia Bîrle, Universitatea din Oradea

Rezumat: Mindfulness a devenit un concept popular în domeniul ştiinţelor sociale, atât în cercetare cât şi în practică. Mindfulness înseamnă să fim conştienţi, să trăim în prezent, este un concept profund legat de calitatea experienţelor noastre, de felul în care ştim să acordăm atenţie vieţii noastre. Datorită generalităţii sale, este un concept frecvent utilizat în domenii precum psihologia clinică, psihoterapie, psihologia sportivă, consilierea carierei etc. Cercetarea psihologică s-a dovedit interesată în ultimii ani de beneficiile tehnicilor mindfulness asupra stării de bine a individului, cu efecte pozitive asupra funcţionării emoţionale şi comportamentale. Activitatea îşi propune o scurtă introducere în ceea ce înseamnă practicile mindfulness în dezvoltarea trăsăturilor caracteriale la copii şi adolescenţi.

10. Abilităţi de viaţă în contextul dezvoltării durabile

Formatori: Simina Hinţ, Bianca Mada (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor)

Rezumat: Schimbarea percepției asupra  educaţiei formale determină schimbări asupra atitudinii elevilor cu privire la școală. Programele de dezvoltare a abilităţilor de viaţă se pot fi inserate cu succes în activitățile de predare-învățare, fără a afecta programul școlar. Ce ar putea să împiedice un profesor de fizică să demonstreze elevilor săi utilitatea cunoaşterii pârghiilor, electricităţii, lucrului mecanic sau forţei centrifuge? A deprinde un set de abilităţi de viaţă funcţional pe care actualul elev şi viitorul adult să le poată aplica în viaţa de zi cu zi este crucial. Un elev care învăţă să facă adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri „făcând piaţa” la ora de matematică va înţelege mai repede la ce îi foloseşte acest lucru decât unul care „toceşte” mecanic o înşiruire de cifre şi semne pe caiet sau în carte. Cunoştinţele sunt o condiţie absolut necesară pentru viitorul adult, dar nu suficientă. Pentru ca ele să fie cu adevărat utile, trebuie dezvoltate acele abilităţi care să-i valorizeze, dar (mult mai greu de atins, însă cu atât mai necesar) şi atitudini care să asigure o folosire corectă a cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. Educaţia pentru dezvoltare durabilă se poate realiza prin schimbarea modului de gândire liniar de tipul cauză - efect cu gândirea sistemică în care interdependența, relația dintre elemente, aportul fiecăruia, cauzalitățile multiple și condiționările reciproce sunt concepte cheie cu care acest tip de gândire operează. Pentru a forma gândirea sistemică, gândirea prospectivă şi gândirea critică necesare dezvoltării durabile este nevoie să dezvoltăm abilități de viață ținând cont de nivelul de dezvoltare al copilului.

Notă: informațiile și activitățile propuse în acest workshop au fost elaborate în cadrul  proiectului ,,Dezvoltarea abilităților de viață ale tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU/1.3/S/141511), implementat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor (beneficiar), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Asociația REPER21 (parteneri) în perioada mai 2014 – noiembrie 2015.

Taxe:

  • Participant cu lucrare: 150 lei (taxa se achită pe lucrare)
  • Audient: 80 lei
  • Workshop: 100 lei/workshop
  • Student: taxă unică de 50 lei

Taxele se pot achita în contul RO42RNCB0032068930800001, deschis la Banca Comercială Română SA, Sucursala Judeţeană Bihor, deschis pe Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari.

Termene limită:

  • 20 octombrie 2015 - înregistrarea participanţilor şi trimiterea rezumatelor prin formularul de înregistrare
  • 22 octombrie 2015 - notificarea acceptării lucrărilor
  • 15 noiembrie 2015 - expedierea lucrărilor in extenso

Conferinţa va fi creditată de Colegiul Psihologilor din România:

  • participare ca audient: 5 credite;
  • participare cu lucrare: 10 credite;
  • participare la workshop: 5 credite;
  • organizatori: 12 credite.

Cerinţe de redactare:

  • Rezumatele:

Se vor redacta în limba română şi vor cuprinde între 300 şi 500 de cuvinte. Se vor expedia prin formularul de înregistrare. Se consideră că lucrarea este acceptată dacă autorii primesc un mesaj de confirmare.

  • Lucrările in extenso:

Cerinţele pentru redactarea lucrărilor in extenso sunt similare cu cele pentru articolele publicate în Romanian Journal of School Psychology, doar că pentru volumul lucrărilor acestea vor fi redactate în limba română. Pentru publicarea în revistă, lucrările trebuie redactate în limba engleză. Lucrările se vor expedia la aceleaşi adrese de contact.

Persoane de contact:

  • Marius Drugaş (Departamentul de Psihologie) - e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Daniela Roman (Departamentul de Psihologie) - e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Rodica Popa (CCD Bihor) - e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Simina Hinţ (CJRAE Bihor) - e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
  • Teodora Pantazi (Asociaţia CES) - e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Volumul rezumatelor (care include comitetul de organizare, comitetul ştiinţific, programul şi rezumatele workshop-urilor) poate fi descărcat de aici.