• Email: contact@anps.ro
  • Tel: + 0749303119

Workshop-uri

1. Interferențe psihoeducaționale în cadrul triadei necesități educaționale speciale – drepturi – intervenție

Formatori: Drd. Profesor psihopedagog Nicoleta Adet, (Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Nr.1, Municipiul Ploiești), Profesor psiholog/logoped Cristina Bleoțiu (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Prahova)

Triada necesități speciale educaționale-drepturi-intervenție psihoeducațională funcționează ca un sistem. În momentul în care interferența dintre elementele sale este negativă, sistemul nu poate fi eficient. Prin intermediul acestui workshop dorim să supunem atenției aspecte legate de modul în care se realizează orientarea școlară a copiilor cu CES: uneori decizia părinților se bazează pe anumite drepturi ale copilului dar nu întotdeauna este corelată cu nevoile acestuia, uneori copilul cu CES nu beneficiază de intervenția psihoeducațională adaptată necesităților sale, uneori echitatea în educație nu constituie principiul de bază după care se ghidează şcoala ca furnizor de educație. De aici derivă: necesitatea consilierii părinților în vederea conștientizării condițiilor ce pot fi oferite de învățământul de masă, care sunt limitele și riscurile la care sunt expuși acești copii când mediul educațional este ostil; necesitatea unei mai bune colaborări cu psihoterapeuții astfel încât familia să fie informată corect pentru a putea lua decizii care să răspundă nevoilor reale ale copilului cu CES; necesitatea diseminării de bune practici de evaluare psihoeducațională şi intervenție de specialitate pentru copiii cu CES integrați.

2. Integrarea emoțiilor în procesul de dezvoltare a membrilor în cadrul familiei – abordare terapeutică de tip experiențial

Formator: Conf. univ. dr. Laura Elena Năstasă (Universitatea Transilvania din Brașov)

Majoritatea cercetătorilor din domeniul psihologiei educaționale, clinice, sociale și psihologiei dezvoltării (Bar-On, 1997; Garner, 1983; Goleman, 1995; Mayer & Salovey, 1993, 1997; Saarni, 1990; Taylor, Bagby & Parker, 1997) sunt de părere că persoanele inteligente din punct de vedere emoțional sunt capabile să-și regleze, să perceapă și să genereze adecvat expresii emoționale și că această abilitate se dezvoltă pe parcursul vieții. În sens larg, inteligenţa emoţională presupune un set de abilităţi pe baza cărora o persoană poate discrimina şi monitoriza propriile emoţii şi ale celorlalţi, precum şi capacitatea acesteia de a utiliza informaţiile astfel obținute pentru a-şi ghida propria gândire şi comportamentul, în vederea  atingerii scopurilor propuse (Ştefan & Kallay, 2010). Deși există numeroase controverse privind acest construct, cert este faptul că adaptarea cu succes la provocările realității este imposibilă fără achiziţii fundamentale în domeniul cognitiv, social şi al luării deciziilor, achiziţii care se subordonează domeniului emoţional. În viziunea lui Damasio & Yang (2007) învăţarea cu succes în mediul academic sau în viaţa reală se bazează pe procese socio-emoţionale în primul rând, corelate cu cele cognitive. Acest termen nu poate fi separat de competenţele emoţionale, ale cărei baze se pun în copilărie, şi care presupun cel puţin influenţe de tipul temperamentului, reglării emoţionale şi discursului emoţional necesar autoreflecţiei şi autoevaluării (Matthews, Roberts & Zeidner, 2004). Formarea copiilor şi tinerilor sociabili, fericiţi, liberi şi întreprinzători este o mare provocare pe care şi-o pot asuma doar părinţii străluciţi (Cury, 2003) iar dezvoltarea competențelor emoționale este influențată de tipul de relație care se dezvoltă între copii și părinții lor. Aceștia din urmă contribuie semnificativ la dezvoltarea emoțională a copiilor prin: reacțiile avute la emoțiile exprimate de copii, exprimarea propriilor emoții și discuțiile despre emoții (Botiș & Mihalca, 2007). Considerațiile prezentate anterior susțin necesitatea unei intervenții psihologice centrate pe dezvoltarea emoțională a copiilor, adolescenților și adulților în cadrul familiei, care implică tehnici specifice psihoterapiilor expresiv-creative și poate fi realizată atât cu membrii unei singure familii, cât şi cu un grup format din 4-6 familii.

3. Cum evaluăm bunăstarea copiilor (dimensiuni și indicatori)? Importanța rezultatelor evaluărilor în stabilirea  măsurilor de protecție pentru copilul aflat în situații de risc

Formatori: Conf. univ. dr. Krisztina Bernath (Universitatea Emanuel din Oradea), Asist. univ. dr. Rita Pásztor (Universitatea Creștină Partium, Oradea), Conf. univ. dr. Claudia Bacter (Universitatea din Oradea)

Obiective: familiarizarea participanţilor cu conceptul de bunăstare a copilului, identificarea modalităților prin care se pot evalua anumite aspecte ale vieții copiilor (dimensiuni și indicatori), modul prin care aceste elemente pot fi utilizate în activitatea specialiștilor care lucrează în mod direct cu copiii în vederea stabilirii intervențiilor specifice, dar și propunerii de măsuri eficiente de protecție a copilului aflat în situații de risc. Metoda de lucru în cadrul workshopului: „World Café” - metodă de conversație simplă şi eficientă de a analiza un subiect şi de a colecta informaţii şi opinii privind o temă de interes comun. Potenţiali participanţi: psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, psihoterapeuţi, consilieri psihologici.familiarizarea participanţilor cu conceptul de bunăstare a copilului, identificarea modalităților prin care se pot evalua anumite aspecte ale vieții copiilor (dimensiuni și indicatori), modul prin care aceste elemente pot fi utilizate în activitatea specialiștilor care lucrează în mod direct cu copiii în vederea stabilirii intervențiilor specifice, dar și propunerii de măsuri eficiente de protecție a copilului aflat în situații de risc.

4. Investigaţia psihologică folosind desenul liber

Formator: psiholog Radu Bonta

 Desenele preistorice  de la Altamira, dar şi desenele de la grădiniţă ale preşcolarului, ne arată că, atât filogenetic, cât şi ontogenetic, desenul reprezintă una din cele mai timpurii activităţi ale omului. Prin desen omul îşi proiectează gândurile, trăirile, emoţiile, ori aspiraţiile sale, adică aspecte ale personalităţii sale. Ideea proiectării personalităţii într-un desen şi mai ales aceea a folosirii desenului pentru a investiga personalitatea nu este nouă, nu este nouă. Sunt cunoscute Testul arborelui, Desenul omuleţului ori Desenul familiei. Caracteristica comună a acestor teste o reprezintă tematica fixă, trăsăturile de personalitate relevându-se din anumite particularităţi ele desenelor (mărime, aşezare în pagină, poziţie unor elemente etc.) Mai puţin s-a abordat însă desenul fără temă, desenul liber, iar lucrările sau studiile pe acest subiect sunt destul de puţine. Workshop-ul are la bază un studiu în curs al subsemnatului care arată că desenul liber poate fi un excelent exerciţiu proiectiv care îl poate ajuta pe psihologul şcolar să desluşească mai bine dinamicitatea personalităţii elevului, dar şi pe cel din urmă, să se descopere şi să se înţeleagă mai bine, realizând un început de catharsis.

5. Parenting timpuriu – strategii, metode și tehnici experiențiale de lucru

Formator: Conf. univ. dr. Elena Anghel-Stănilă (Universitatea „Titu Maiorescu” din București)

O relație productivă părinte-copil se construiește din perioada prenatalității. Particularitățile psihologice de dezvoltare ale fătului și bebelușului, problematica atașamentului,  stimularea emoțională și cognitivă, gestionarea relației maritale și a celei parentale, gestionarea relației cu familia extinsă sunt elemente psihologice de bază pe care fiecare adult ar trebui să le cunoască dintr-o perioadă foarte timpurie a exercitării rolului de părinte pentru a contribui responsabil și benefic la dezvoltarea fumoasă și sănătoasă a copilului. Formarea unor bune practici de comunicare și interecțiune autentică maritală, parentală și parental-filială și a unor deprinderi de joacă și provocare stimulativă pentru o frumoasă dezvoltare între părinte și copil sunt obiective fundamentale pentru psihologul educațional preocupat de oferirea unor servicii de parenting timpuriu. Vă invit să descoperim împreună o serie de strategii, metode și tehnici experiențiale de informare și formare a părinților aflați în perioada timpurie de dezvoltare a copiilor lor.

6. Dreptul la opinie al elevilor/ studenţilor: capacitatea de a gândi critic şi independent

Formatori: Conf. univ. dr. Simona Laurian Fitzgerald, Instructor of Education, PhD, Carlton J. Fitzgerald

Atelierul de lucru doreşte să exploreze modul în care educatorii oferă sprijin elevilor/studenţilor lor în formarea propriei opinii. Formarea unei voci personale are loc doar prin dezvoltarea gândirii critice şi independente. Învățând a oferi cadrului didactic răspunsul dorit privează elevii/studenţii de capacitatea de a gândi singuri şi obiectiv. Pentru ca o democraţie să înflorească, cetăţenii ei trebuie să fie participanţi activi, cu gândire proprie şi judecată clară. Într-o lume a răspunsurilor corecte sau greşite, loialitatea oarbă față de un grup, partid politic, grupare religioasă etc. face ca indivizii să renunţe la dreptul de a gândi pentru ei înşişi. Şcoala accentuează uneori aceste probleme prin metode de predare care inhibă gândirea independentă şi individualizată.

7. Competențe și modalități educativ-formative implicate în activitatea animatorului socio-educativ

Formator: psihoterapeut Narcisa Gianina Caranfil

Formarea noilor generații de tineri în spiritul societății cunoașterii și al dezvoltării personale și vocaționale pe tot parcursul vieții reprezintă a provocare continuă pentru specialiștii din domeniile psihologiei aplicate și pentru cei din domeniul educației. Animatorul socio-educativ lucrează cu diverse categorii de persoane sau grupuri și își utilizează competențele și priceperea pentru promovarea și coordonarea capacităților expresive, de relaționare socială, întrajutorare, educative și culturale, precum și a celor de comunicare interculturală. Dobândirea abilităților implicate în ocupația de animator socio-educativ necesită vocaţia educativă în domeniul social și cultural, precum și în alte arii. Pentru a-și îndeplini misiunea, animatorul socio-educativ trebuie să cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie individuală/de grup, fără să neglijeze particularitățile persoanelor/grupurilor cu care lucrează și interrelaționarea. Scopul work-shop-ului este să-i inițieze pe profesioniștii din domeniile psihologiei aplicate și ale educației în metode și tehnici utile pentru dezvoltarea competențelor necesare în activitatea animatorului socio-educativ, precum și în principalele modalități educative-formative.

8. Developing the executive functions in the NILD Educational Therapy

Formatori: psihoterapeut dr. Agnes Jordanidisz (președinte NILD, Ungaria), lect. univ. dr. Anamaria Balla (Universitatea Emanuel, Oradea)

Strategy use and metacognition are key elements of successful executive functioning. Psychologists and educators need to use an interactive language to lead a student from the concrete task to the conceptual strategy building, self-monitoring, planning, evaluating etc. We also need to stimulate our students’ brain to think in categories and do a better organizational task. Workshop participants will see a therapeutical example and have a chance to practice their interactive language to develop some elements of executive functions.

9. Polarizarea și alienarea parentală în cadrul procesului de divorț

Formatori: conf. univ. dr. Alina Decsei-Radu, conf. univ. dr. Daniela Roman (Universitatea din Oradea)

 Scopul acestui workshop este acela de a ne clarifica distincția dintre reactțile firești, specifice diferitelor etape de vârstă ale copilului, și cazurile de polarizare și alienare parentală, ca poziționări problematice în relația interpersonală.

10. Metodologia Nurture: a învăța cum să înveți

 Formatori: Rosa Drown, profesor, practician metoda Nurture, Lavinia Preluca, psiholog clinician, Diana Crăciun, psiholog educațional

 

„Metodologia Nurture” s-a dovedit a fi de success în numeroase țări ale Uniunii Europene și în alte părți,incluzând un proiect pilot de 6 ani în România.  Metoda realizează integrarea social şi şcolară a copiilor cu probleme de comportament, emoţionale sau de adaptare, cu un risc mare de marginalizare şi excluziune socială. Unii copii nu reuşesc să beneficieze suficient de educaţia de masă fără să le fie oferit un ajutor suplimentar. Colaborând îndeaproape cu învăţătorul, educatorul, profesorul şi cu familia, „metodologia Nurture”este capabil să se adreseze nevoilor individuale. Metoda este una complementară şi susţine în totalitate educaţia incluzivă a tuturor copiilor. Workshop-ul demonstrează cum funcționează principiile Nurture în practica educațională, oferind beneficii tuturor copiilor din clasă.

 

11. Metoda narativa Metamorphoses in terapia copilului

Formatori: psiholog Katalin Balint (CJRAE Satu Mare), conf. univ. dr. Delia Bîrle (Universitatea din Oradea)

 

Poveștile terapeutice nu sunt simple povești, ele transmit întotdeauna mesaje bine definite cu un anumit scop. Cadrul mitic oferit de povești este asemănător inconștientului colectiv, cu imagini, arhetipuri și simboluri înrădăcinate, iar înțelegerea acestora îl determină pe copil la acțiune în plan conștient.   O metodă  valoroasă ce are la bază aplicarea poveștilor cu scop terapeutic este Metoda Metamorphoses. Metoda se bazează pe ideea este că nu există nici o situație de viață sau problemă care să nu fie regăsită în cadrul mitic al poveștilor. Tot ce se află în dezechilibru poate fi remediat,  este necesar  însă curajul pentru confruntarea cu propriul  ”dragon”. Workshop-ul  de față are ca obiectiv invitarea participanților la un ”drum de inițiere”- care are la bază descrierea metodei Metamorphoses, prezentarea studiilor aplicate și  a diferitelor strategii,  metode și tehnici concrete  aplicabile atât în demersuri de intervenție, prevenție cât și în cadrul tuturor activităților desfășurate de psihologii școlari.